Investitia si lipeala nu fac casa buna!

Fara sa dau prea multe detalii (si din principiu dar si pentru ca nu are rost in acest context) va relatez doua discutii cu vecinele de bloc.

Intalnirea cu vecina nr. 1

Tocmai ajunsesem acasa cand dansa iesea din lift (din cate imi aduc aminte sa bata un covor, sper sa nu ma insel).

- Ei, ce mai faci? In vizita la parinti? Ia zi, cum este sa fii maritata?
- Dar nu m-am maritat - ii raspund eu.
- Eeeei, ca nu aveti actul... dar tot aia este
- Ba chiar ne-am despartit iar acum nu sunt in vizita scurta sunt intr-o vizita ceva mai lunga
- Ei lasa-ma!!!! Pai si cum? Dar de ce? - vecina deja era oripilata de ceea ce auzise
- Nu ne-am inteles... si cu asta basta, ii raspund senina
- Vai, da' cum! Si eu m-am certat cu sotul de atatea ori si asta a fost, am trecut peste...
- Doamna, daca nu te intelegi cu un om e mai bine ca fiecare sa o ia pe drumul lui...
- Pai si cum LA CAT AI INVESTIT!!!!!
- ce am investit doamna?
- pai in casa, in ...
- Acum sincer, daca nu te intelegi cu un om ar trebui sa ramai cu el doar pentru ca ai "investit" intr-un "bibelou"? - deja incepuse sa ma scarbeasca discutia
- tot investitie se numeste si asta...

Dupa acest dialog am mai schimbat 2-3 vorbe si am spus "La revedere!". Nu mai aveam cuvinte! Mi-era lene!


Vecina nr. 2

Ma intorceam cu mama spre casa impreuna cu dansa. Dupa laude, cuvinte dulci la adresa mea si altele se trezeste doamna si arunca grenada:

- Sa-ti dea Domnul sa te lipesti si tu bine!!!
- (ma prefac ca nu inteleg) Cum... adica... sa ma "lipesc"??
- ... stii tu... in sensul bun! (cu tonul acela "lasa ca stii si tu la ce ma refer!")
- Doamna, nu am nevoie de "lipeli". Sunt in stare si singura sa am grija de mine! Si consider ca ....
(sunt intrerupta)
- Ca si Monica aia, fata desteapta, de la intalnit pe Columbeanu ala. N-are nici o grija...
(intrerup si eu la randul meu)
- Doar cele care nu sunt in stare...
(iar sunt intrerupta. Pe principiul "esti tanara si te dai viteaza")
- ca eu am ajuns la varsta asta si nu am facut nimic si nu am avut si eu bucurii...
Am tacut! Imi uscam gura de pomana! Mama tacea si ea!
Ajunse la scara ne-am luat "La revedere" cordial.
M-am intors catre mama, mi-a zambit, i-am zambit si ne-am vazut de viata mai departe!

Are rost sa mai adaug comentarii?