Cand am intrat pe pagina mea de blog aproape ca nici nu mai stiam de unde se administreaza.
Nu am mai scris pentru ca nu am avut chef... timp am avut din plin. Da, sunt freelancer (ca sa nu spun somera). Nu mai lucrez la 4cars. Nu voi da detalii pentru ca nu intereseaza pe nimeni iar eu am trecut peste acest episod. De doua zile ma simt obosita psihic... cred ca prea multe vorbe in stilul live strica cateodata. Prea multe povesti obosesc. Asa ca ma voi reapuca de... munca. Sper eu sa reusesc asta cat mai curand. :)
Voi lasa distractiile pentru a reveni putin la normal. Se pare ca prea mult timp de "ars" te transforma, ajungi sa te plictisesti de tine insuti.
Spalatorie auto non-stop in Drumul Taberei!
Publicat de Denisa Etichete: spalatorie auto Drumul TabereiEste vorba de spalatoria de care va spusesem intr-un post recent. Intr-una din zilele trecute trebuia sa ma prezint la service sa imi schimb alarma (va voi povesti intr-un alt post) iar VAZ-uca era cat se poate de murdara. Ieseai mai prafuit decat erai la urcare. Cu o seara inainte am vrut sa ma duc tot la spalatoria de pe Valea Oltului dar am amanat pentru dimineata. Iar dimineata, sa nu ocolesc prea mult am ales o spalatorie din drum. Mai precis, cea tot non-stop de la Timpuri Noi. Sa nu o lungesc: 25 de minute interior - exterior, pete intarite de murdarie pe toata masina, luneta plina de gasime, scrumiera plina de chistoace, cost 30 RON (cel putin atat mi-a cerut caci preturile nu sunt afisate la vedere), spaga 0.
Asa ca, voi trece pe langa evenimentele petrecute la ultima vizita la spalatoria din Drumul Taberei si ii voi face publicitate gratuita. Este pana in acest moment, pe locul doi in topul personal al spalatoriilor din Bucuresti (pe primul loc este spalatoria Delta de pe Expozitiei cea de langa Fac. Romano-Americana).
Acum cateva luni m-am inscris in doua grupuri de discutii pe yahoo, subiectul principal al acestora fiind Bucurestiul. Primesc zilnic cel putin 5 mailuri cu diferite teme. Nu am timp sa le citesc, le las sa se stranga si dupa 2-3 saptamani le sortez. Majoritatea subiectelor sunt legate de cladirile Capitalei, cele care sunt sau cele care vor fi. Deja ma gandesc sa renunt la ei. De la plictis am ajuns la iritare.
Inteleg ca se considera ultimii aparatori ai Capitalei vechi dar se pare ca lumea lor nu mai este de ceva timp in zilele noastre. Spun asta pentru ca, din punctul lor de vedere, orice cladire veche considerata pana in prezent monument istoric ar trebui aparata cu orice pret.
Sa dau mai multe detalii dar fara sa exagerez. Sa presupunem ca eu am mostenit acum 10 ani o cladire din 1900 care nu a mai fost reconsolidata/restaurata de mai mult de 50 de ani si nu poate fi locuita. Mai mult decat atat, aceasta cladire este trecuta si pe lista monumentelor istorice ceea ce ma obliga pe mine sa nu o demolez. Eu nu am bani pentru reconsolidare (care ar costa mult mai mult decat construirea unei cladiri noi) si nici sa o demolez nu pot, caci de' este monument istoric. Sa mai spun ca Statul ma obliga sa angajez paznic sa o pazeasca sa nu cumva sa fie vandalizata? Ei, si atunci am 2 variante: sa o demolez "treptat" sau sa o declasez.
Bineinteles, baietii sunt cu ochii pe orice cladire declasata, cauta in arhive istoria ei si "urla" pe mail "marea grozavie".
Am trecut peste toate cladirile pe care le-au "aparat" pana au "ragusit" dar pana cand? Ultima "victima" a pus capac: pasarela de la Basarab.
Citez: "adevarul este ca fac o CRIMA". Dumnezeule!!! Crima ar fi sa ramana acea pasarela infecta. Chiar asa, trebuie sa fim inconjurati de toate vechiturile! Nu putem sa tragem o limita intre ce putem pastra si ce nu! Oameni buni, deschideti ochii! Incercati sa fiti realisti!
Am avut multa rabdare! De acum inainte nu voi mai avea!
... asta sunt chiar si acum! Acelasi copil! La fel ca la 7 ani cand le lasam biletel de adio parintilor cu mentiunea "dar sa nu inchideti si sus" - nu aveam decat cheia de jos si trebuia sa imi las o portita de intoarcere in caz ca ma razgandesc. Acelasi copil care la 18 ani a fugit de acasa ca sa "isi faca viata asa cum vrea". Acelasi copil care si dupa 18 ani incerca sa fuga de constrangeri tot incercand sa dea de acel drum al lui. Si a invatat sa spuna "adio" fara sa se foloseasca de "biletele". Acelasi copil care punea munca in fata oricarei relatii (sau mai bine zis, ca sa se inteleaga asa cum trebuie, in fata oricarui barbat). Acelasi copil care daca a spus o singura data NU, NU ramane si nu se mai intoarce. Acelasi copil...
Acelasi copil rebel il regasesc si acum in personalitate si comportament!
Anul acesta am "asistat" la mari despartiri, mari impacari si mari decizii ("la anu' facem nunta"!). Le-am ascultat pasiva. Nu ma intereseaza de vorba ca "e varsta la care...". Am mers pe acelasi drum "altfel" decat al altora sau cel putin asa imi doream sa para.
Mi s-a spus de curand "te comporti ca un copil rasfatat care pune botul de fiecare data cand lucrurile nu ii ies asa cum vrea si nu mai vrea sa auda nimic".
Parca imi place acest... "rebel". Parca ma bucur de el de fiecare data cand apare in toata puterea lui! Parca ma atrage acea iapa neimblanzita! Parca... nu imi vine sa ma dezlipesc de "el"!
Sunt la cativa pasi de a-mi implini una din cele mai mari dorinte al acelui drum "altfel" si ma intreb: oare "copilul rebel" va ramane, in continuare "acolo"?
Dar oare il mai vreau "acolo"?
Mai scrisesem acum ceva timp de tratamentul lui Gigel la spalatorie (vezi aici). Revin cu noi evenimente. De data aceasta la Spalatoria auto de pe Oltenitei din Dr. Taberei. (citeste aici Testerul facut de 4cars la aceeasi spalatorie). Era in jurul orei 23,00 si dintre spalatoriile non-stop pe care le stiam aceasta este chiar in cartierul in care locuiesc asa ca m-am gandit ca poate am noroc si nu este aglomerata chiar daca nu ma grabeam nicaieri si eram insotita de o prietena, sa am cu cine barfi intre timp. Cu cafeluta si apa plata pregatite ma opresc la coada de aprox. 5 masini. Ca sa mai treaca timpul, printre barfe mai aruncam cateva strambaturi la camera video din dreptul nostru. Dupa cca. 40 de minute ajung la postul de lucru. I-o predau pe VAZ-uca lui Gigel si ii mentionez ca as dori sa aiba grija ce arunca din masina (acum cateva luni un alt Gigel imi aruncase toate produsele de intretinere a masinii). Imi explica ca nu raspunde pentru lucrurile din masina asa ca le sortez, le pun in portbagaj si ii spun ca in acest moment este totul ok.
4 tigari si masina este gata. Era o frumusete! Ii dau spaga baiatului si ma urc in masina. Ei, si ce credeti ca am gasit pe scaunul din dreapta? O punguta in care pusesem chistoacele din scrumiera cu cateva zile in urma. Presupun ca Gigel al nostru s-o fi gandit ca este marijuana sau cum?? Si, evident, pliculetele de zahar pentru noua cafeluta nu mai existau, buzunarele din portiera nu fusesera deloc atinse iar covorasele ude.
E suuuuper, mi-am spus! Imi venea sa ma duc la el sa ii cer atat banii inapoi cat si spaga oferita. Dar, ca mai toti mi-am vazut de drum! Mai mult decat atat, imi propun ca zilele viitoare sa revin! Sa vad ce progrese s-au mai facut si poate il prind pe Gigel no. 2 sa il testez si pe el.
Sunt multumita ca macar nu a incercat sa ma tepuiasca propunandu-mi servicii de detailing.


